23.7.13

"Quant'è beddu 'u bon campari!" Canto siciliano della messe (XIX secolo)

Leonardo Sciascia, in un suo saggio del 1965 su Verga e la libertà (in La corda pazza, Einaudi, 1970), inserì la trascrizione al suo tempo fatta da Serafino Amabile Guastella, nella sua raccolta di canti popolari del circondario di Modica, di un canto della mietitura o della messe. Lo riportò integralmente ed espresse su di esso questo giudizio: “E’ il canto della scatenata anarchia contadina, dell'odio verso ogni altra classe e categoria sociale, della devastazione di ogni valore, anche del valore stesso cui il mondo contadino dava, e continuava a dare, tragico tributo: la fedeltà della donna, l'onore”. Vi aggiunse, a mo’ di nota, una sorta di glossarietto per meglio far comprendere il siciliano sudorientale in cui il canto si cantava, che qui riporto dopo il testo del canto. (S.L.L.)
 

Quant'è beddu 'u bon campari!
Prima 'u mètri, pu' 'u pisari:
Lu pisari cu lu mètri,
Picchi l’uomu 'unn'è ri petri.
- No, ri petri nun è l'uomu,
Lu lumiuni nun è uovu.
Nun è uovu lu lumiuni,
Nun è fàuci lu zappuni.
Lu zappuni nun è fauci,
A li mastri pugna e càuci.
Pugna e càuci a li mastrazzi,
Li linzola 'un su' bisazzi.
Li bisazzi 'un su' linzola,
Fàuci r'oru vola vola.
Vola vola ni sta 'mpara,
Cutiddati a li nutara.
'E nutara cutiddati,
Li cutedda nun su' spati.
Nun su' spati li cutedda,
Lu panaru 'unn'è crivedda.
La crivedda 'unn'è panaru,
Ni li détti è lu massaru.
Lu massaru è ni li détti,
Nun su' tenci li mulietti.
E li tenci hannu li spini,
Lampi e trona a li parrini.
'E parrini lampi e trona,
C'è cu canta c'è cu sona,
C'è cu sona c'è cu canta,
C'è cu scippa c'è cu cianta.
C'è cu cianta c'è cu scippa:
Ni la messi nun si sicca.
Nun si sicca ni la messi,
La massara fila e tessi.
Fila e tessi la massara,
Latri tutti 'i mulinara.
Mulinara tutti latri,
Cunzirioti santipatri.
Santipatri cunzirioti,
Facci giarni li batioti.
Li batioti facci giarni,
Lu capraru ha peni ranni.
Peni ranni ha lu capraru,
La muggeri ci arrubbaru.
Ci arrubbaru la muggeri,
Arsi tutti 'i cavaleri.
Cavaleri arsi tutti,
cu ni scorcia cu ni futti.
Cu ni futti cu ni scorcia,
Lu lampiuni nun è torcia.
Nun è torcia lu lampiuni,
Lu staffieri è cascittuni.
Cascittuni è lu staffieri,
Tira cutri è lu varvieri.
Lu varvieri è tira cutri,
Li jimenti nun su' putri.
Nun su putri li jimenti,
Lu scursuni 'unn'è sirpenti.
Lu sirpenti 'unn'è scursuni,
Lignu tuortu 'u muraturi.
Muraturi lignu tuortu,
Lu scarparu è veru puorcu.
Veri puorci li scarpara,
Culi apierti li sculara.
Li sculara culi apierti,
Li scursuna 'un su' lucerti.
Li lucerti 'un su' scursuna,
Buttanieri 'i cucuzzuna.
Cucuzzuna buttanieri,
Pisi fàusi li cianchieri.
Li cianchieri pisi fàusi,
Li cammisi nun su' causi.
Nun su' causi li cammisi,
Li sbirrazzi tutti 'mpisi.
Tutti 'mpisi li sbirrazzi,
Li piccieri nun su' tazzi.
Nun su' tazzi li piccieri,
Lu spizziali mancia e seri.
Mancia e seri lu spizziali,
La fasola nun è sali.
Nun è sali la fasola,
La sasizza 'un è stiggiola.
La stiggiola 'un è sasizza,
La palumma nun è jizza.
Nun è jizza la palumma,
Ciaramedda senza trumma.
Senza trumma ciaramedda,
Nun è vacca la vitedda.
La vitedda nun è vacca,
Nun c'è donna senza tacca.
Senza tacca nun c'è donna,
Nun c'è omu senza corna.
E li corna su' gintili,
Nesci marzu e trasi aprili.
Trasi aprili e nesci marzu,
La quaggiata 'unn'è tumazzu.
Lu tumazzu 'unn'è quaggiata,
N'arrivau la bon'annata.
Bon'annata n'arrivau,
E la francia s'accapau.
S'accapau, finiu la francia,
Lu viddanu sciala e mancia.
Sciala e mancia lu viddanu,
Oru e argentu ni stu cianu.
Ni stu cianu oru e argentu,
Vola vola comu 'u vientu.
Vola vola fàuci fina,
La campagna è tutta cina.
Tutta cina è di lauri,
Pi laurari a lu Signuri:
Lu Signuri pi laurari,
Quant'è beddu 'u bon campari.
Tutrutru tutrutrù,
Quattru scuti un puorcu fu.
E fu un puorcu quattru scuti,
Poviri e ricchi siemu curnuti!

Glossario
Per la lettura di questo canto diamo un essenziale glossario: ché la traduzione letterale di solito porta il lettore a saltare il testo.
Mètri, mietere; pìsari, trebbiare; fàuci, falce; mastri, artigiani; càuci, calci; bisazzi, bisacce; 'mpara, contrada; panaru, paniere; crivedda, crivello; détti, debiti; tenci, tinche; mulietti, cefali; parrini, preti; trona, tuoni; scippa, sradica; cianta, pianta; cunzirioti, conciapelli; santipatri, lestofanti; giarni, gialle; batioti, monache; muggieri, moglie; scorcia, scortica; cascittuni, spia; tira cutri, ruffiano; varvieri, barbiere; jimenti, giumente; putri, puledri; buttanieri, puttanieri; cucuzzuna, frati; fàusi, falsi; cianchieri, macellai; cammisi, camicie; causi, calzoni; 'mpisi, impiccati; piccieri, bicchieri; seri, siede; sasizza, salsiccia; stiggiola, le interiora degli agnelli o dei capretti legati con budella ed omento; jizza, lumaca (?); ciaramedda, ciaramella; trumma, tromba; tacca, macchia; quaggiata, latte cagliato; tumazzu, formaggio; francia, fame; s'accapau, si soffocò, finì; ciana, pianura; cina, piena; laùri, messe; laurari, lodare; scuti, scudi; fu, qui vale costò. (Leonardo Sciascia)


Nessun commento:

statistiche